FRCCF şi UNICEF a lansat studiul: O ţară străină... ţară de vis sau de coşmar?

Joi, 24 noiembrie, la Sala Mare a Prefecturii din Cluj-Napoca, s-a lansat studiul asupra fenomenului migraţiei în Ţara Oaşului: O ţară străină... ţară de vis sau de coşmar? Acest studiu a fost realizat de Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie, cu sprijinul financiar al UNICEF, în cadrul proiectului Prevenirea pericolelor migraţiei copiilor din Ţara Oaşului .

Autorităţile locale din Franţa au înregistrat numeroşi copii neînsoţiţi pe teritoriul acestei ţări, care comiteau acte de delincvenţă sub formă de furt, cerşetorie sau prostituţie. În urma unor analize asupra provenienţei geografice a acestor copii, a reieşit că mai mult de o treime dintre aceştia ( 841 de copii) sunt originari din România. Dintre copiii plecaţi din România, peste 80% (675) au comis acte de delincvenţă (conform datelor din 2001-2003 obţinute de la asociaţia Parada din Franţa). Din cei 675 de copii, 257 (38%) de copii sunt din Ţara Oaşului şi Maramureş.
Din cauza amplorii fenomenului şi a gravităţii consecinţelor migraţiei copiilor, FRCCF a decis demararea acestui proiect în luna iulie 2004, în parteneriat cu UNICEF, Terre des hommes şi organizaţia franceză Comite Catholique contre la Faime et pour le Developpement (CCFD). Proiectul a avut ca obiective prevenirea pericolelor migraţiei şi a traficului de copii din regiunea Oaş şi oferirea de alternative viabile copiilor aflaţi în risc de migraţie.
Prin prezentul studiu s-au obţinut informaţii relevante care reprezintă un ajutor în acţiunile de prevenire a migraţiei şi traficului de copii. Studiul relevă importanţa deosebită pe care problemele comunităţii, sistemul de valori şi migraţia o au asupra dezvoltării copiilor, în special din cauza pericolelor la care se expun minorii în străinătate. Scopul prezentului studiu este acela de a înţelege mai bine amploarea şi rădăcinile fenomenului de migraţie al copiilor, iar câteva dintre concluziile formate sunt:

• Fenomenul migraţiei s-a extins mult în zece ani. Pe baza datelor statistice analizate ne putem aştepta ca pe viitor fenomenul migraţiei să continue.
• Motivul plecării este în principal câştigul financiar, care nu poate fi obţinut de familii în ţară. Dorinţa de a câştiga bani are la bază valorile locale, conform cărora există o competiţie permanentă între rude şi vecini în ceea ce priveşte nivelul de trai.
• Copiii care ajung la vârsta de 14-15 ani sunt consideraţi de părinţii lor adulţi şi prin urmare în cele mai multe cazuri sunt lăsaţi să decidă singuri asupra viitorului lor. Obligaţiile părinteşti faţă de copii se pierd practic la această vârstă.
• Localnicii nu acordă importanţă prea mare frecventării şcolii, nu percep acest lucru ca un drept al copilului la educaţie.
• 60% dintre adulţi nu consideră important ca un copil să fie însoţit în străinătate, deşi jumătate dintre subiecţi ştiu că aceşti copii fură, cerşesc sau se prostituează în ţările unde migrează.

Datele studiului au fost strânse în perioada septembrie-noiembrie 2004, în cele 4 localităţi alese pentru cercetare şi intervenţie: Bixad, Călineşti-Oaş, Gherţa Mică şi Târsolţ. Eşantionul a fost unul echilibrat din punct de vedere al principalilor indicatori demografici, iar apoximativ 500 de persone au fost chestionate. Studiul poate fi replicat în orice altă zonă a ţării, în care se constată o tendinţă crescătoare a migraţiei sau sunt date despre trafic de copii.
La evenimentul de lansare a studiului au fost prezenţi reprezentanţi ai UNICEF, FRCCF, Terre des hommes, ANPDC şi ai autorităţilor locale din Cluj, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa şi Bihor.